Citindu-i postarea,evident ca m-am dus cu gândul la propriul...moment in care voi fi in centrul atentiei.La faptul ca anul acesta va fi diferit de ceilalți ani.La...multe.
In definitiv,e vorba despre teoria formelor fara fond,nu-i așa?
Pentru adepții formei,e un moment de glorie,de definire chiar si culegere a laurilor de peste an,indiferent cat de false sunt urările sau de artificiale.Pentru ei,poate cel mai important moment din an, reușesc sa se definească pe sine,ca indivizi,ca oameni,in functie de validarea socială pe care o primesc(sau nu),de ziua lor de naștere.
Mi se pare fascinant...si totodată lamentabil,jalnic,scabros aproape.
Pe de alta parte ignoranța umana,ca parte a naturii umane per total,tot timpul m-a fascinat,insa eșuez sa inteleg substanta ideii,conceptului in sine.
Si așa ajungem la cei care admira fondul,mai degraba.Ca distinsul artist pe care il citez mai jos,ca si subsemnatul, pentru noi, toată șarada asta din jurul noțiunii de sărbătorire a zilei de naștere pe o rețea de socializare,care nu mai e de mult timp așa ceva,pare ruptă din "D-ale Carnavalului"direct.Un spectacol trist,pus in scena de un regizor ieșit de la balamuc,interpretat de actori beți, incompetenți și rupți si ei de realitate intratat încât frizează tragi-comicul.Pentru ce?Care-i scopul?Așa de mult contează aparențele?Paradoxal,da...
Ne definim lumea in care trăim prin ceea ce facem in fiecare zi,rutina noastră zilnica,este,ad literam, viata si sensul ei.Oare când vom înțelege ca nu e suficient?Ca greșim?Ca suntem ridicoli?
Chapeux si pe mai târziu.
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=4535531279838649&id=524935094231641
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu