Am sa incep prin a spune ca acest text nu se vrea a fi asociat cu ideile de sexist,misogin,ori care sa pună femeile într-o altă lumină decât cea realistă si obiectivă,fiind mai degrabă o radiografie a lumii in care trăim,dar cu precădere a spațiului virtual si a felului in care noi interacționăm aici,unii cu ceilalți.
De cate ori vi s-a întâmplat sa fiti abordati pe aici,de indivizi sau individe necunoscute care veneau cu tot felul de propuneri,mai mult sau mai putin indecente,mai mult sau mai puțin plăcute?E un fiasco,oricât de amabil ai incerca sa fii,nu-i așa?
Bun,ca e in online,ori pe strada sau la supermarket cred ca e limpede ca a fi abordat(a),pe nepusa masă,de necunoscuți,pentru motive ilicite sau non-esentiale,care nu pot fi considerate de bun-simt e cel putin nepoliticos.Ni s-a întâmplat tuturor si expedierea acestor comportamente e justificata.
Insa ce se întâmplă când frecventa acestora,in special aici,in online,o depășește cu mult pe cea a interacțiunilor normale,necesare sau plăcute?De cele mai multe ori devenim agasați si recalcitranți,ușor irascibili.
Ce e mai grav e ca începem să fim așa si cu ceilalți,ba chiar sa incepem sa credem într-un fel de conspirație (divina sau de alta natura),ca cineva,ca lumea complotează împotriva noastră,karma, Dumnezeu sau ca "varul Zucky"ne "trimit"numai dezaxați si netrebnice, ca întreaga omenire, deci, pe cale de consecință e compusa numai din astfel de dubioși. Adica, pe scurt, in mintea noastră se produce un de-click, rațiunea ia un repaus, judecata limpede se suspendă si intervine prejudecata. Si de aici încolo, pana a deveni propriul detectiv, polițist, judecător si calau al fiecărui om care ne iese in cale e doar un pas.
Independent de celelalte lucruri din viața noastră, punem acest nou descoperit, nealterabil si univoc adevăr deoparte, într-un alt sertăraș al mintii noastre, liniștiți ca "am descoperit America"si viața ne-a"mai dat o lecție". Si nu ne întrebăm nicio secunda de ce o facem, daca procedam corect sau cum va arata viata noastră si percepția asupra lumii si a oamenilor de acum încolo.
In ani si ani de interacțiuni, aici, in online si aiurea, am văzut-o întâmplându-se si am simțit-o si eu pe propria piele de nenumărate ori. Asta spune ceva despre mine sau mai degrabă despre acei oameni?
Dar ce e mai atroce? Sa judeci un om, cu riscul (mare, din cate observ eu, deoarece "busola"ta e defazata rău) de a-l judeca si percepe greșit? Sau sa iti păstrezi zona ta de confort nealterată, indiferent cum arata ea si cat de tare te minți ca ar fi una confortabila, buna si dreapta? Cat de important e pentru tine subiectivismul, in general? Dar empatia? Dar rațiunea?!
Sunt toate întrebări pe care eu consider ca fiecare ar trebui sa ni le punem, mai devreme sau mai târziu, pentru ca ia naștere un nou fenomen, mai ales aici in online(care fie vorba intre noi, nu mai e de mult un spatiu de socializare, ci de însingurare - dar pe tema asta, un alt blog, cu alta ocazie) : acela de mutilare si mătrășire a relațiilor umane in societate. Sau mai degrabă de auto-mutilare, pentru ca uitam ca raul tot noua ni-l facem, de fapt, fie ca vorbim despre noi, ca specie umana sau noi, individul care face parte din ea.
https://www.facebook.com/watch/?v=3281288988589567
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu